GARNIT'URĂ, garnituri, s.f. 1. Accesoriu folosit pentru a împodobi sau a completa un lucru. ♦ Adaos constând din legume, salată etc., care se serveste la friptură. 2. Piesă sau ansamblu de piese demontabile care completează, întăresc sau protejează o piesă, micsorându-i uzura; piesă care asigură îmbinarea perfectă a două elemente prin care circulă un fluid. 3. Grup de mai multe lucruri de acelasi gen care împreună formează un ansamblu unitar. ♦ Totalitatea uneltelor, sculelor, pieselor etc. de acelasi fel folosite într-un atelier sau într-o exploatare. ♦ Totalitatea pieselor de acelasi gen ale unei masini. ◊ Garnitură de litere = serie de litere si de semne cu caractere tipografice identice, cuprinzând toate corpurile caracterului respectiv. ♦ Ansamblu format din locomotiva si vagoanele unui tren. 4. Totalitatea jucătorilor care alcătuiesc o echipă sportivă; formaţie. - Din fr. garniture.
Sursă : DEX'98 (9730)  - gall

GARNIT'URĂ s. set, (rar) sortiment. (O ~ completă de cuţite.)
Sursă : Sinonime (185179)  - siveco

garnit'ură s. f., g.-d. art. garnit'urii; pl. garnit'uri
Sursă : DOR (248083)  - siveco

GARNIT'UR//Ă ~i f. 1) Accesoriu folosit drept completare sau ornament al unui obiect. 2) Adaos, de obicei, de legume sau paste făinoase preparate, care se serveste cu mâncăruri, în special, din carne. 3) Piesă demontabilă care protejează sau fixează altă piesă. ~ de frână. 4) Placă elastică care se fixează între două piese rigide pentru a le etansa. ~ de robinet. ~ de piele. 5) Grup de obiecte asortate, care alcătuiesc un ansamblu; totalitate de obiecte de acelasi gen cu destinaţie specială; complet. ~ de autovehicule. ~ de mobilă. ◊ ~ de tren totalitate a vagoanelor ce formează un tren. [G.-D. garniturii] /<fr. garniture, germ. Garnitur
Sursă : NODEX (335882)  - siveco